Doctrina cosmologica a Kabalei constituie cel de-al cincilea volum al monumentalei Histoire des Doctrines cosmologiques de Platon a Copernic, publicata de Pierre Duhem intre 1913 si 1959 si in care acesta intreprinde o sinteza a doctrinei kabbalei, pornind de la principalele traditii iudaice de intelegere a Divinitatii, asa cum apare ea schitata in cartile ei fundamentale, de la Sepher Yezirath si Zohar si pana la Masora, Misna, Tora si Talmudul. "Cunoasterea opiniei kabalistilor asupra naturii divine - spunea Adam Frank - clarifica deopotriva modul in care ei inteleg actul de creatie si originea lumii; caci, in fond, aceste doua lucruri se confunda in spiritul lor. Cand se examineaz Kabbala in ceea ce are mai profund, este imposibil sa nu fie privita ca un sistem temeinic alcatuit si perfect original. Fara ea, este imposibil sa se explice nenumarate texte din Misna si Talmud care atesta existenta la evrei,din cele mai vechi timpuri, a unei doctrine secrete cu privire la natura lui Dumnezeu si a universului."