Mistica

Misticismul joaca in mod fericit rolul de mediator pentru spiritele religioase care doresc sa concilieze religia si imperativele sale morale indispensabile cu o conceptie asupra lumii legitimata de stiinta empirica. Acceptand argumentele psihologice ale idealismului, ei admit totusi realitatea practica a universului obiectiv. Desi nu atribuie lumii sensibile aceeasi valoare ca adeptii realismului naiv, ei o considera ca fiind indeajuns de reala pentru a furniza omului motive de determinare morala atata timp cat acesta va trai supus mobilurilor personale. Misticismul elibereaza de asemenea teologii din cercul vicios al incercarii de a ajunge la cunoasterea lui Dumnezeu cu ajutorul ratiunii, asa cum este ea determinata de experientele noastre obisnuite. Aceasta ambitie nu poate fi justificata in lumina noilor cunostinte cu privire la natura arbitrar restransa si selectiva a originii perceptiilor noastre. Facultatea mistica, fara a trece prin intermediarul activitatii senzoriale si fara a recurge deloc la inductia sau la deductia rationala, furnizeaza omului experienta directa a unei realitati mai intime, indeajuns de obiective pentru a scapa pericolelor solipsismului, credinta in realitatea exclusiva a subiectului, si, totusi, indeajuns de diferita de lumea noastra obisnuita pentru a ramane deasupra domeniului ratiunii. In timp ce unele dintre aspectele acestei experiente privesc obiecte specifice apartinand unei lumi mai subtile, altele, de o natura complet transcendenta, dau omului siguranta unei relatii directe si imediate cu Dumnezeu si chiar a comuniunii cu natura sa transcendenta.

 

 

 

 

CUMPARA CARTEA      SAU      INAPOI LA LIBRARIE

 

    MASON-SHOP